Μήνυμα του Πατριάρχη Ρουμανίας Δανιήλ για την Εβδομάδα Προσευχής για την Χριστιανική Ενότητα- 2011

Μήνυμα του Πατριάρχη της Ρουμανικής Ορθόδοξης Εκκλησίας Δανιήλ για την Εβδομάδα Προσευχής για την Χριστιανική Ενότητα- 2011:

……..Από τις αρχές της εκκλησίας στην Ιερουσαλήμ, μαθαίνουμε σήμερα, πόσο αναγκαία είναι η πίστη στην αλήθεια που ομολόγησαν οι Άγιοι Απόστολοι , όχι μόνο γιατί κηρύσσεται από ανθρώπους που γνώριζαν άμεσα τον Ιησού Χριστό και υπήρξαν μάρτυρες της Αναστάσεώς Του αλλά και επειδή ήταν φωτισμένοι από το Άγιο Πνεύμα, το Πνεύμα της ενότητας, της πνευματικής κοινωνίας και το αίσθημα ότι είναι (η ενότητα) παρούσα στην ταπεινή και ειλικρινή προσευχή της Εκκλησίας. ….

Ας προσευχηθούμε η Αγία Τριάδα να μας βοηθήσει για μια κοινή χριστιανική μαρτυρία στον κόσμο.

Credinţă apostolică şi comuniune spirituală

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor – 2011:

„Cu prilejul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, adresăm tuturor creştinilor din România un mesaj duhovnicesc, de binecuvântare, la început de An Nou.

Tema acestei Săptămâni de rugăciune din acest an (2011), inspirată din textul biblic: „şi stăruiau în învăţătura Apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni” (Fapte, 2, 42), ne reaminteşte de bucuria care i-a cuprins, la Pogorârea Sfântului Duh, pe Apostolii adunaţi în Ierusalim după Înălţarea Mântuitorului Iisus Hristos la cer. Evenimentul Pogorârii Sfântului Duh peste Apostoli a fost actul de naştere al Bisericii, momentul în care Apostolii înţeleg şi trăiesc deplin taina credinţei ca vedere duhovnicească a prezenţei lui Dumnezeu în viaţa lor. Cei ce mai înainte erau „nepricepuţi şi zăbavnici cu inima” (Luca 24, 25) devin acum înţelepţi binevestitori ai Evangheliei lui Hristos în toată lumea.

Astfel, înţelegem şi noi că nu-L putem cunoaşte pe Hristos decât numai în Duhul Sfânt, Duhul Adevărului şi al comuniunii (cf. Ioan 15, 26; 2 Corinteni 13, 13), Care Se odihneşte peste noi (cf. I Petru, 4, 14). Unitatea Bisericii primare ca Trup Tainic al lui Hristos se manifesta ca fiind comuniune de credinţă apostolică, viaţă liturgică, euharistică, organizare comunitară şi ajutorare fraternă, însă mai târziu au apărut dezbinări între creştini, deoarece unii dintre ei au ales să-L mărturisească pe Hristos-Domnul, nu în comuniunea sau unitatea eclesială a Duhului Sfânt manifestată comunitar, ci în mod separat. De fapt, unitatea bisericească vizibilă a fost păstrată numai acolo unde Tradiţia apostolică, consemnată în Evanghelie şi transmisă de Biserică de-a lungul veacurilor, a constituit baza comuniunii de credinţă şi viaţă sacramentală, iar interpretarea comunitară sau sinodală a credinţei a fost mai utilă menţinerii unităţii Bisericii decât opiniile individuale ale unor teologi.

De la Biserica primară din Ierusalim, învăţăm şi noi astăzi cât de necesară este fidelitatea faţă de adevărul credinţei mărturisit de Sfinţii Apostoli, nu doar pentru că acesta era binevestit de oameni care L-au cunoscut direct pe Iisus Hristos şi au fost martori ai Învierii Lui, ci şi pentru că înţelegerea lor era luminată de Duhul Sfânt, Duhul unităţii, al comuniunii de gândire şi simţire spirituală, Care este prezent şi activ în rugăciunea smerită şi stăruitoare a Bisericii.

Să ne rugăm Preasfintei Treimi ca să ne ajute să simţim duhovniceşte legătura vie şi profundă dintre adevărul mântuitor al credinţei şi comuniunea fraternă de iubire în Duhul Sfânt, ca bază solidă pentru o mărturie creştină comună în lume.

Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu noi cu toţi!”

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române